1. Şarpele era mai şiret dec‚t toate fiarele c‚mpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: ÑOare a zis Dumnezeu cu adevărat: ÑSă nu m‚ncaţi din toţi pomii din grădină?î
  2. Femeia a răspuns şarpelui: ÑPutem să m‚ncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.î
  3. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ÑSă nu m‚ncaţi din el, şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.î
  4. Atunci şarpele a zis femeii: ÑHotăr‚t, că nu veţi muri:
  5. dar Dumnezeu ştie că, Ón ziua c‚nd veţi m‚nca din el, vi se vor deschide ochii, şi veţi fi ca Dumnezeu, cunosc‚nd binele şi răulî.
  6. Femeia a văzut că pomul era bun de m‚ncat şi plăcut de privit, şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, şi a m‚ncat; a dat şi bărbatului ei, care era l‚ngă ea, şi bărbatul a m‚ncat şi el.
  7. Atunci li s-au deschis ochii la am‚ndoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele.
  8. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină Ón răcoarea zilei: şi omul şi nevasta lui s-au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.
  9. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om, şi i-a zis: ÑUnde eşti?î
  10. El a răspuns: ÑŢi-am auzit glasul Ón grădină; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns.î
  11. Şi Domnul Dumnezeu a zis: ÑCine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai m‚ncat din pomul din care Óţi poruncisem să nu măn‚nci?î
  12. Omul a răspuns: ÑFemeia pe care mi-ai dat-o ca să fie l‚ngă mine, ea mi-a dat din pom şi am m‚ncat.î
  13. Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii: ÑCe ai făcut?î Femeia a răspuns: ÑŞarpele m-a amăgit, şi am m‚ncat din pom.î
  14. Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: ÑFiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti Óntre toate vitele şi Óntre toate fiarele de pe c‚mp; Ón toate zilele vieţii tale să te t‚răşti pe p‚ntece, şi să măn‚nci ţăr‚nă.
  15. Vrăjmăşie voi pune Óntre tine şi femeie, Óntre săm‚nţa ta şi săm‚nţa ei. Aceasta Óţi va zdrobi capul, şi tu Ói vei zdrobi călc‚iul.î
  16. Femeii i-a zis: ÑVoi mări foarte mult suferinţa şi Ónsărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăp‚ni peste tine.î
  17. Omului i-a zis: ÑFiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale, şi ai m‚ncat din pomul despre care Óţi poruncisem: ,Să nu măn‚nci deloc din elí, blestemat este acum păm‚ntul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el Ón toate zilele vieţii tale;
  18. spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să măn‚nci iarba de pe c‚mp.
  19. Œn sudoarea feţei tale să-ţi măn‚nci p‚inea, p‚nă te vei Óntoarce Ón păm‚nt, căci din el ai fost luat; căci ţăr‚nă eşti, şi Ón ţăr‚nă te vei Óntoarce.î
  20. Adam a pus nevestei sale numele Eva: căci ea a fost mama tuturor celor vii.
  21. Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam şi nevestei lui haine de piele, şi i-a Ómbrăcat cu ele.
  22. Domnul Dumnezeu a zis: ÑIată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunosc‚nd binele şi răul. Să-l Ómpiedicăm dar acum ca nu cumva să-şi Óntindă m‚na, să ia şi din pomul vieţii, să măn‚nce din el, şi să trăiască Ón veci.î
  23. De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze păm‚ntul, din care fusese luat.
  24. Astfel a izgonit El pe Adam; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi, care să Ónv‚rtească o sabie Ónvăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/01/03/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016