1. Iacov şi-a văzut de drum; şi l-au Ónt‚lnit Óngerii lui Dumnezeu.
  2. C‚nd i-a văzut, Iacov a zis: ÑAceasta este tabăra lui Dumnezeu!î De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără Óndoită).
  3. Iacov a trimis Ónainte nişte soli la fratele său Esau, Ón ţara Seir, Ón ţinutul lui Edom.
  4. El le-a dat porunca următoare: ÑIată ce să spuneţi domnului meu Esau: ÑAşa vorbeşte robul tău Iacov: ÑAm locuit la Laban, şi am rămas la el p‚nă acum;
  5. am boi, măgari, oi, robi şi roabe, şi trimit să dea de ştire lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere Ónaintea ta.î
  6. Solii s-au Óntors Ónapoi la Iacov, şi au zis: ÑNe-am dus la fratele tău Esau; şi el vine Ónaintea ta, cu patru sute de oameni.î
  7. Iacov s-a Ónspăim‚ntat foarte mult, şi l-a apucat groaza. A Ómpărţit Ón două tabere oamenii pe care-i avea cu el, oile, boii şi cămilele,
  8. şi a zis: ÑDacă vine Esau Ómpotriva uneia din tabere şi o bate, tabăra care va răm‚ne, va putea să scape.î
  9. Iacov a zis: ÑDumnezeul tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu Doamne, care mi-ai zis: ÑŒntoarce-te Ón ţara ta şi Ón locul tău de naştere, şi voi Óngriji ca să-ţi meargă bine!
  10. Eu sunt prea mic pentru toate Óndurările şi pentru toată credincioşia, pe care ai arătat-o faţă de robul Tău; căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu, şi iată că acum fac două tabere.
  11. Izbăveşte-mă, Te rog, din m‚na fratelui meu, din m‚na lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină şi să mă lovească, pe mine, pe mame şi pe copii.
  12. Şi Tu ai zis: ÑEu voi Óngriji ca să-ţi meargă bine, şi-ţi voi face săm‚nţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.î
  13. Iacov a petrecut noaptea Ón locul acela. A luat din ce mai avea cu el, şi a pus de-o parte, ca dar pentru fratele său Esau:
  14. două sute de capre şi douăzeci de ţapi, două sute de oi şi două zeci de berbeci,
  15. treizeci de cămile alăptătoare cu m‚njii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, douăzeci de măgăriţe şi zece măgăruşi.
  16. Le-a dat robilor săi, turmă cu turmă deosebit, şi a poruncit robilor săi: ÑTreceţi Ónaintea mea, şi lăsaţi o depărtare Óntre fiecare turmă.î
  17. A dat celui dint‚i porunca următoare: ÑC‚nd te va Ónt‚lni fratele meu Esau, şi te va Óntreba: ÑAl cui eşti? Unde te duci? Şi a cui este turma aceasta dinaintea ta?î
  18. să răspunzi: ÑA robului tău Iacov; ea este un dar, trimis domnului meu Esau; şi el Ónsuşi vine Ón urma noastră.î
  19. A dat aceeaşi poruncă celui de al doilea, celui de al treilea, şi tuturor celor ce m‚nau turmele: ÑAşa să vorbiţi domnului meu Esau, c‚nd Ól veţi Ónt‚lni.
  20. Să spuneţi: ÑIată, robul tău Iacov vine şi el după noi.î Căci Óşi zicea el: ÑŒl voi potoli cu darul acesta, care merge Ónaintea mea; Ón urmă Ól voi vedea faţă Ón faţă, şi poate că mă va primi cu bunăvoinţă.î
  21. Astfel darul a trecut Ónainte, iar el a rămas Ón tabără Ón noaptea aceea.
  22. Tot Ón noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele două neveste ale lui, pe cele două roabe, şi pe cei unsprezece copii ai lui, şi a trecut vadul Iabocului.
  23. I-a luat, i-a trecut p‚r‚ul, şi a trecut tot ce avea.
  24. Iacov Ónsă a rămas singur. Atunci un om s-a luptat cu el p‚nă Ón revărsatul zorilor.
  25. Văz‚nd că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la Óncheietura coapsei, aşa că i s-a scr‚ntit Óncheietura coapsei lui Iacov, pe c‚nd se lupta cu el.
  26. Omul acela a zis: ÑLasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.î Dar Iacov a răspuns: ÑNu Te voi lăsa să pleci p‚nă nu mă vei binecuv‚nta.î
  27. Omul acela i-a zis: ÑCum Óţi este numele?î ÑIacovî, a răspuns el.
  28. Apoi a zis: ÑNumele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu); căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni, şi ai fost biruitor.î
  29. Iacov l-a Óntrebat: ÑSpune-mi, Te rog, numele Tău.î El a răspuns: ÑPentru ce Œmi ceri numele?î Şi l-a binecuv‚ntat acolo.
  30. Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Faţa lui Dumnezeu); Ñcăciî, a zis el, Ñam văzut pe Dumnezeu faţă Ón faţă, şi totuşi am scăpat cu viaţă.î
  31. Răsărea soarele c‚nd a trecut pe l‚ngă Peniel. Œnsă Iacov şchiopăta din coapsă.
  32. Iată de ce, p‚nă Ón ziua de azi, Israeliţii nu măn‚ncă v‚na de la Óncheietura coapsei; căci Dumnezeu a lovit pe Iacov la Óncheietura coapsei Ón v‚nă.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/01/32/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016