1. Iacov a locuit Ón ţara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
  2. Iată istoria lui Iacov. Iosif, la v‚rsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
  3. Israel iubea pe Iosif mai mult dec‚t pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că Ól născuse la bătr‚neţe; şi i-a făcut o haină pestriţă.
  4. Fraţii lui au văzut că tatăl lor Ól iubea mai mult dec‚t pe ei toţi, şi au Ónceput să-l urască. Nu puteau să-i spună nici o vorbă prietenească.
  5. Iosif a visat un vis, şi l-a istorisit fraţilor săi, care l-au ur‚t şi mai mult.
  6. El le-a zis: ÑIa ascultaţi ce vis am visat!
  7. Noi eram la legatul snopilor Ón mijlocul c‚mpului; şi iată că snopul meu s-a ridicat şi a stat Ón picioare; iar snopii voştri l-au Ónconjurat, şi s-au aruncat cu faţa la păm‚nt Ónaintea lui.î
  8. Fraţii lui i-au zis: ÑDoar n-ai să Ómpărăţeşti tu peste noi? Doar n-ai să ne c‚rmuieşti tu pe noi?î Şi l-au ur‚t şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.
  9. Iosif a mai visat un alt vis, şi l-a istorisit fraţilor săi. El a zis: ÑAm mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la păm‚nt Ónaintea mea.î
  10. L-a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l-a mustrat, şi i-a zis: ÑCe Ónseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la păm‚nt Ónaintea ta?î
  11. Fraţii săi au Ónceput să-l pizmuiască; dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.
  12. Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
  13. Israel a zis lui Iosif: ÑFraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.î ÑIată-mă, sunt gataî, a răspuns el.
  14. Israel i-a zis: ÑDu-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoşi, şi dacă oile sunt bine; şi adu-mi veşti.î L-a trimis astfel din valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem.
  15. Pe c‚nd rătăcea pe c‚mp, l-a Ónt‚lnit un om. Omul acela l-a Óntrebat: ÑCe cauţi?î
  16. ÑCaut pe fraţii meiî, a răspuns Iosif; Ñspune-mi, te rog, unde pasc ei oile?î
  17. Şi omul acela a zis: ÑAu plecat de aici; căci i-am auzit spun‚nd: ÑHaidem la Dotan.î Iosif s-a dus după fraţii săi, şi i-a găsit la Dotan.
  18. Ei l-au zărit de departe, şi p‚nă să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare.î
  19. Ei au zis unul către altul: ÑIată că vine făuritorul de visuri!
  20. Veniţi acum, să-l omor‚m şi să-l aruncăm Óntr-una din aceste gropi; vom spune că l-a m‚ncat o fiară sălbatică, şi vom vedea ce se va alege de visurile lui.î
  21. Ruben a auzit lucrul acesta, şi l-a scos din m‚inile lor. El a zis: ÑSă nu-i luăm viaţa!î
  22. Ruben le-a zis: ÑSă nu vărsaţi s‚nge; ci mai bine aruncaţi-l Ón groapa aceasta care este Ón pustie, şi nu puneţi m‚na pe el.î Căci avea de g‚nd să-l scape din m‚inile lor, şi să-l aducă Ónapoi la tatăl său.
  23. C‚nd a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă, pe care o avea pe el.
  24. L-au luat şi l-au aruncat Ón groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă Ón ea.
  25. ÑApoi au şezut să măn‚nce. Ridic‚ndu-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau Óncărcate cu tăm‚ie, cu leac alinător şi smirnă, pe care le duceau Ón Egipt.
  26. Atunci Iuda a zis fraţilor săi: ÑCe vom c‚ştiga să ucidem pe fratele nostru şi să-i ascundem s‚ngele?
  27. Veniţi mai bine să-l vindem Ismaeliţilor, şi să nu punem m‚na pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.î Şi fraţii lui l-au ascultat.
  28. La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă, şi l-au v‚ndut cu douăzeci de sicli de argint Ismaeliţilor, care l-au dus Ón Egipt.
  29. Ruben s-a Óntors la groapă; şi iată că Iosif nu mai era Ón groapă. El şi-a rupt hainele,
  30. s-a Óntors la fraţii săi, şi a zis: ÑBăiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?î
  31. Ei au luat atunci haina lui Iosif; şi junghiind un ţap, i-au muiat haina Ón s‚nge.
  32. Au trimis tatălui lor haina cea pestriţă, pun‚nd să-i spună: ÑIată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.î
  33. Iacov a cunoscut-o, şi a zis: ÑEste haina fiului meu! O fiară sălbatică l-a m‚ncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!î
  34. Şi şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe coapse, şi a jelit multă vreme pe fiul său.
  35. Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să-l m‚ng‚ie; dar el nu voia să primească nici o m‚ng‚iere, ci zicea: ÑPl‚ng‚nd mă voi pogorÓ la fiul meu Ón locuinţa morţilor.î Şi pl‚ngea astfel pe fiul său.
  36. Madianiţii l-au v‚ndut Ón Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/01/37/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016