1. Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron Ón ţara Egiptului:
  2. ÑLuna aceasta va fi pentru voi cea dint‚i lună; ea va fi pentru voi cea dint‚i lună a anului.
  3. Vorbiţi Óntregii adunări a lui Israel, şi spuneţi-i: ,Œn ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.
  4. Dacă sunt prea puţini Ón casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala c‚t poate m‚nca fiecare din mielul acesta.
  5. Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.
  6. Să-l păstraţi p‚nă Ón ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l junghie seara.
  7. Să ia din s‚ngele lui, şi să ungă am‚ndoi st‚lpii uşii şi pragul de sus al caselor unde Ól vor m‚nca.
  8. Carnea s-o măn‚nce chiar Ón noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s-o măn‚nce cu azimi şi cu verdeţuri amare.
  9. Să nu-l m‚ncaţi crud sau fiert Ón apă; ci să fie fript la foc: at‚t capul, c‚t şi picioarele şi măruntaiele.
  10. Să nu lăsaţi nimic din el p‚nă a doua zi dimineaţa; şi, dacă va răm‚ne ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să-l ardeţi Ón foc.
  11. C‚nd Ól veţi m‚nca, să aveţi mijlocul Óncins, Óncălţămintele Ón picioare, şi toiagul Ón m‚nă; şi să-l m‚ncaţi Ón grabă; căci sunt Paştele Domnului.
  12. Œn noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi Ónt‚ii-născuţi din ţara Egiptului, de la oameni p‚nă la dobitoace; şi voi face judecată Ómpotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.
  13. S‚ngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea s‚ngele, şi voi trece pe l‚ngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci c‚nd voi lovi ţara Egiptului.
  14. Şi pomenirea acestei zile s-o păstraţi, şi s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare Ón cinstea Domnului; s-o prăznuiţi ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri.
  15. Timp de şapte zile, veţi m‚nca azimi. Din cea dint‚i zi veţi scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va m‚nca p‚ine dospită, din ziua Ónt‚i p‚nă Ón ziua a şaptea, va fi nimicit din Israel.
  16. Œn ziua dint‚i veţi avea o adunare de sărbătoare sf‚ntă; şi Ón ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sf‚ntă. Să nu faceţi nici o muncă Ón zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi m‚ncarea fiecărui ins.
  17. Să ţineţi sărbătoarea azimilor, căci chiar Ón ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri.
  18. Œn luna Ónt‚i, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să m‚ncaţi azimi, p‚nă Ón seara zilei a douăzeci şi una a lunii.
  19. Timp de şapte zile, să nu se găsească aluat Ón casele voastre; căci oricine va m‚nca p‚ine dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.
  20. Să nu m‚ncaţi p‚ine dospită; ci, Ón toate locuinţele voastre, să m‚ncaţi azimi.î
  21. Moise a chemat pe toţi bătr‚nii lui Israel, şi le-a zis: ÑDuceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre, şi junghiaţi Paştele.
  22. Să luaţi apoi un mănunchi de isop, să-l muiaţi Ón s‚ngele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi st‚lpi ai uşii cu s‚ngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă p‚nă dimineaţa.
  23. C‚nd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea s‚ngele pe pragul de sus şi pe cei doi st‚lpi ai uşii, Domnul va trece pe l‚ngă uşă, şi nu va Óngădui Nimicitorului să intre Ón casele voastre ca să vă lovească.
  24. Să păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru copiii voştri Ón veac.
  25. C‚nd veţi intra Ón ţara, pe care v-o va da Domnul, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sf‚nt.
  26. Şi c‚nd vă vor Óntreba copiii voştri: ,Ce Ónseamnă obiceiul acesta?í
  27. să răspundeţi: ,Este jertfa de Paşte Ón cinstea Domnului, care a trecut pe l‚ngă casele copiilor lui Israel Ón Egipt, c‚nd a lovit Egiptul, şi ne-a scăpat casele noastre.î Poporul s-a plecat, şi s-a Ónchinat p‚nă la păm‚nt.
  28. Şi copiii lui Israel au plecat, şi au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.
  29. La miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi Ónt‚ii născuţi din ţara Egiptului, de la Ónt‚iul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, p‚nă la Ónt‚iul-născut al celui Ónchis Ón temniţă, şi p‚nă la toţi Ónt‚ii-născuţi ai dobitoacelor.
  30. Faraon s-a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi Egiptenii; şi au fost mari ţipete Ón Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.
  31. Œn aceeaşi noapte Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron, şi le-a zis: ÑSculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi copiii lui Israel. Duceţi-vă să slujiţi Domnului, cum aţi zis.
  32. Luaţi-vă şi oile şi boii, cum aţi zis, duceţi-vă, şi binecuv‚ntaţi-mă.î
  33. Egiptenii zoreau poporul, şi se grăbeau să-i scoată din ţară, căci ziceau: ÑAltfel, toţi vom pieri.î
  34. Poporul şi-a luat plămădeala (coca), Ónainte de a se dospi. Şi-au Ónvelit postăvile cu plămădeala Ón haine, şi le-au pus pe umeri.
  35. Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, şi au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur şi haine.
  36. Domnul a făcut ca poporul să capete trecere Ónaintea Egiptenilor, care le-au Ómplinit cererea. Şi astfel au jefuit pe Egipteni.
  37. Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, Ón număr de aproape şase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afară de copii.
  38. O mulţime de oameni de tot soiul s-au suit Ómpreună cu ei; aveau şi turme Ónsemnate de oi şi boi.
  39. Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt şi care nu se dospise Óncă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniţi de Egipteni, fără să mai poată zăbovi, şi fără să-şi ia merinde cu ei.
  40. Şederea copiilor lui Israel Ón Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.
  41. Şi, după patru sute treizeci de ani, tocmai Ón ziua aceea, toate oştile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.
  42. Noaptea aceea trebuie prăznuită Ón cinstea Domnului, pentru că atunci i-a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită Ón cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.
  43. Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron: ÑIată porunca privitoare la Paşte: nici un străin să nu măn‚nce din ele.
  44. Să tai Ómprejur pe orice rob cumpărat cu bani, şi apoi să măn‚nce din ele.
  45. Veneticul şi simbriaşul să nu măn‚nce.
  46. Să nu le măn‚nce dec‚t Óntr-o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă, şi să nu zdrobiţi nici un os.
  47. Toată adunarea lui Israel să facă Paştele.
  48. Dacă un străin, care va locui la tine, va vrea să facă Paştele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată Ómprejur; apoi se va apropia să le facă, şi va fi ca şi băştinaşul; dar nici un netăiat Ómprejur să nu măn‚nce din ele.
  49. Aceeaşi lege va fi pentru băştinaş ca şi pentru străinul, care va locui Ón mijlocul vostru.î
  50. Toţi copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.
  51. Şi chiar Ón ziua aceea, Domnul a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştile lor.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/02/12/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2017