1. Œn vremea aceea, nu era Ómpărat Ón Israel; şi seminţia Daniţilor Óşi căuta o moşie ca să se aşeze Ón ea, căci p‚nă Ón ziua aceea nu-i căzuse la sorţi nici o moştenire Ón mijlocul seminţiilor lui Israel.
  2. Fiii lui Dan au luat dintre ei toţi, din familiile lor, cinci oameni viteji, pe care i-au trimis din Ţorea şi din Eştaol, să iscodească ţara şi s-o cerceteze. Ei le-au zis: ÑDuceţi-vă şi cercetaţi ţara.î Ei au ajuns Ón muntele lui Efraim, la casa lui Mica, şi au rămas peste noapte acolo.
  3. C‚nd erau aproape de casa lui Mica, au cunoscut glasul t‚nărului Levit, s-au apropiat şi i-au zis: ÑCine te-a adus aici? Ce faci tu Ón locul acesta? Şi ce ai aici?î
  4. El le-a răspuns: ÑMica face cutare şi cutare lucru pentru mine, Ómi dă o simbrie, şi eu Ói sunt preot.î
  5. Ei i-au zis: ÑŒntreabă pe Dumnezeu, ca să ştim dacă vom avea noroc Ón călătoria noastră.î
  6. Şi preotul le-a răspuns: ÑDuceţi-vă Ón pace; călătoria pe care o faceţi este sub privirea Domnului.î
  7. Cei cinci oameni au plecat, şi au ajuns Ón Lais. Au văzut poporul de acolo trăind la adăpost, Ón felul Sidoniţilor, liniştit şi fără grijă; Ón ţară nu era nimeni care să le facă cel mai mic neajuns stăp‚nind peste ei; erau departe de Sidoniţi, şi n-aveau nici o legătură cu alţi oameni.
  8. S-au Óntors la fraţii lor Ón Ţorea şi Eştaol, şi fraţii lor le-au zis: ÑCe veste ne aduceţi?î
  9. ÑHaidemî, au răspuns ei, Ñsă ne suim Ómpotriva lor; căci am văzut ţara, şi iată că era foarte bună. Ce! Staţi şi nu ziceţi nimic? Nu fiţi leneşi şi porniţi să puneţi stăp‚nire pe ţara aceasta.
  10. C‚nd veţi intra Ón ea, veţi da peste un popor care stă fără frică. Ţara este mare, şi Dumnezeu a dat-o Ón m‚inile voastre; este un loc unde nu lipseşte nimic din tot ce este pe păm‚nt.î
  11. Şase sute de oameni din familia lui Dan au pornit din Ţorea şi Eştaol, Óncinşi cu armele lor de război.
  12. S-au suit, şi au tăbăr‚t la Chiriat-Iearim Ón Iuda; de aceea locul acesta, care este Ónapoia lui Chiriat-Iearim, a fost chemat p‚nă Ón ziua de azi Mahane-Dan (Tabăra lui Dan).
  13. Au trecut de acolo Ón muntele lui Efraim şi au ajuns p‚nă la casa lui Mica.
  14. Atunci cei cinci oameni care se duseseră să iscodească ţara Lais, au luat cuv‚ntul şi au zis fraţilor lor: ÑŞtiţi că Ón casele acestea este un efod, terafimi, un chip cioplit şi un chip turnat? Vedeţi acum ce aveţi de făcut.î
  15. Ei s-au abătut pe acolo, au intrat Ón casa t‚nărului Levit, Ón casa lui Mica, şi l-au Óntrebat de sănătate!
  16. Cei şase sute de oameni din fiii lui Dan, Óncinşi cu armele lor de război, stăteau la intrarea porţii.
  17. Şi cei cinci oameni care se duseseră să iscodească ţara, s-au suit şi au intrat Ón casă; au luat chipul cioplit, efodul, terafimii, şi chipul turnat, Ón timp ce preotul era la intrarea porţii cu cei şase sute de oameni, Óncinşi cu armele lor de război.
  18. C‚nd au intrat Ón casa lui Mica, şi au luat chipul cioplit, efodul, terafimii, şi chipul turnat, preotul le-a zis: ÑCe faceţi?î
  19. Ei au răspuns: ÑTaci, pune-ţi m‚na la gură, şi vino cu noi; să ne fii părinte şi preot. Mai bine este să fii preot la casa unui singur om, sau să fii preotul unei seminţii şi unei familii din Israel?î
  20. Preotul s-a bucurat Ón inima lui; a luat efodul, terafimii, şi chipul cioplit, şi s-a unit cu ceata poporului.
  21. Au pornit iarăşi la drum şi au plecat, pun‚nd Ónaintea lor copiii, vitele şi calabal‚curile.
  22. După ce se depărtaseră bine de casa lui Mica, oamenii care locuiau Ón casele vecine cu a lui Mica s-au str‚ns şi au urmărit pe fiii lui Dan.
  23. Au strigat după fiii lui Dan, care s-au Óntors şi au zis lui Mica: ÑCe ai, şi ce Ónseamnă gloata aceasta de oameni?î
  24. El a răspuns: ÑDumnezeii mei, pe care mi-i făcusem, mi i-aţi luat Ómpreună cu preotul şi aţi plecat: ce-mi mai răm‚ne? Cum puteţi dar să-mi spuneţi: ,Ce ai?î
  25. Fiii lui Dan i-au zis: ÑSă nu-ţi auzim glasul; căci altfel nişte oameni amăr‚ţi se vor arunca asupra voastră, şi te vei pierde şi pe tine şi pe cei din casa ta.î
  26. Şi fiii lui Dan şi-au văzut mai departe de drum. Mica, văz‚nd că sunt mai tari dec‚t el, s-a Óntors şi a venit acasă.
  27. Au ridicat dar ce făcuse Mica, şi au luat pe preotul care era Ón slujba lui, şi s-au năpustit asupra Laisului, asupra unui popor liniştit şi Ón pace; l-au trecut prin ascuţişul sabiei, şi au ars cetatea.
  28. Nimeni n-a izbăvit-o, căci era departe de Sidon, şi locuitorii ei n-aveau nici o legătură cu alţi oameni: ea era Ón valea care se Óntinde spre Bet-Rehob. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea, şi au locuit Ón ea;
  29. au numit-o Dan, după numele lui Dan, tatăl lor, care se născuse lui Israel; dar cetatea se chema mai Ónainte Lais.
  30. Au Ónălţat pentru ei chipul cioplit; şi Ionatan, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise, el şi fiii lui au fost preoţii seminţiei Daniţilor, p‚nă pe vremea robirii ţării.
  31. Au aşezat pentru ei chipul cioplit pe care-l făcuse Mica, Ón tot timpul c‚t a fost casa lui Dumnezeu la Silo.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/07/18/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016