1. Samuel a murit. Tot Israelul s-a adunat şi l-a pl‚ns, şi l-au Óngropat Ón locuinţa lui la Rama. Atunci David s-a sculat şi s-a pogor‚t Ón pustia Paran.
  2. Œn Maon era un om foarte bogat, a cărui avere era Ón Carmel; avea trei mii de oi şi o mie de capre, şi se afla la Carmel pentru tunderea oilor lui.
  3. Numele acestui om era Nabal, şi nevasta lui se chema Abigail; era o femeie cu judecată şi frumoasă la chip, dar bărbatul ei era aspru şi rău Ón faptele lui. El se trăgea din Caleb.
  4. David a aflat Ón pustie că Nabal Óşi tunde oile.
  5. A trimis la el zece tineri, cărora le-a zis: ÑSuiţi-vă la Carmel, şi duceţi-vă la Nabal. Œntrebaţi-l de sănătate Ón numele meu,
  6. şi să-i vorbiţi aşa: ,Să trăieşti Ón pace, şi pacea să fie cu casa ta şi cu tot ce este al tău.
  7. Şi acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am ocăr‚t, şi nu li s-a luat nimic Ón tot timpul c‚t au fost la Carmel.
  8. Œntreabă pe slujitorii tăi, şi-ţi vor spune. Să capete trecere dar tinerii aceştia Ónaintea ta, fiindcă venim Óntr-o zi de bucurie. Dă dar, te rog, robilor tăi şi fiului tău David, ce te lasă inima.î
  9. C‚nd au ajuns oamenii lui David, au spus lui Nabal toate aceste cuvinte, Ón numele lui David. Apoi au tăcut.
  10. Nabal a răspuns slujitorilor lui David: ÑCine este David, şi cine este fiul lui Isai? Astăzi sunt mulţi slujitori care fug de la stăp‚ni.
  11. Şi să-mi iau eu p‚inea, apa, şi vitele mele, pe care le-am tăiat pentru tunzătorii mei, şi să le dau unor oameni care sunt de nu ştiu unde?î
  12. Oamenii lui David şi-au luat drumul Ónapoi; s-au Óntors, şi au spus, la sosirea lor, toate aceste cuvinte lui David.
  13. Atunci David a zis oamenilor săi: ÑFiecare din voi să-şi Óncingă sabiaî! Şi fiecare şi-a Óncins sabia. David şi-a Óncins şi el sabia, şi aproape patru sute de inşi s-au suit după el. Au mai rămas doar două sute la calabal‚curi.
  14. Unul din slujitorii lui Nabal a venit şi a zis către Abigail, nevasta lui Nabal: ÑIată că David a trimis din pustie nişte soli să Óntrebe de sănătate pe stăp‚nul nostru, şi el s-a purtat rău cu ei.
  15. Şi totuşi oamenii aceştia au fost foarte buni cu noi; nu ne-au ocăr‚t, şi nu ni s-a luat nimic, Ón tot timpul c‚t am fost cu ei Ón c‚mp.
  16. Ne-au fost zid şi zi şi noapte, Ón tot timpul c‚t am fost cu ei, la păscutul turmelor.
  17. Să ştii acum şi vezi ce ai de făcut, căci pierderea stăp‚nului nostru, şi a Óntregii lui case este hotăr‚tă, şi el este aşa de rău Ónc‚t nimeni nu Óndrăzneşte să-i vorbească.
  18. Abigail a luat Óndată două sute de p‚ini, două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de gr‚u prăjit, o sută de turte de stafide, şi două sute de legături de smochine. Le-a pus pe măgari,
  19. şi a zis slujitorilor săi: ÑLuaţi-o Ónaintea mea, şi eu voi veni după voi. N-a spus nimic bărbatului ei Nabal.
  20. Ea a Óncălecat pe un măgar, a pogor‚t muntele pe un drum tufos, şi iată că David şi oamenii lui se pogorau Ón faţa ei, aşa că i-a Ónt‚lnit. ñ
  21. David zisese: ,Œn zadar am păzit tot ce are omul acesta Ón pustie, de nu s-a luat nimic din tot ce are, căci mi-a Óntors rău pentru bine.
  22. Dumnezeu să pedepsească pe robul său David cu toată asprimea, dacă voi mai lăsa să răm‚nă p‚nă la lumina zilei pe cineva de parte bărbătească din tot ce este al lui Nabal!î
  23. C‚nd a zărit Abigail pe David, s-a dat jos repede de pe măgar, a căzut cu faţa la păm‚nt Ónaintea lui David, şi s-a Ónchinat p‚nă la păm‚nt.
  24. Apoi, arunc‚ndu-se la picioarele lui, a zis: ÑEu sunt de vină, domnul meu! Œngăduie roabei tale să-ţi vorbească la urechi, şi ascultă cuvintele roabei tale.
  25. Să nu-şi pună domnul meu mintea cu omul acela rău, cu Nabal, căci, cum Ói este numele, aşa este şi el; Nabal (Nebun) Ói este numele, şi este plin de nebunie. Şi eu, roaba ta, n-am văzut pe oamenii trimişi de domnul meu.
  26. Acum, domnul meu, viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că Domnul te-a oprit să verşi s‚nge şi să te ajuţi cu m‚na ta. Vrăjmaşii tăi, cei ce vor răul domnului meu, să fie ca Nabal!
  27. Primeşte darul acesta pe care-l aduce roaba ta domnului meu, şi să se Ómpartă oamenilor care merg după domnul meu.
  28. Iartă, te rog, vina roabei tale, căci Domnul va face domnului meu o casă trainică; iartă, căci domnul meu poartă războaiele Domnului, şi niciodată nu va fi răutate Ón tine.
  29. Dacă se va ridica cineva care să te urmărească şi să vrea să-ţi ia viaţa, sufletul domnului meu va fi legat Ón mănunchiul celor vii la domnul, Dumnezeul tău, şi să arunce cu praştia sufletul vrăjmaşilor tăi.
  30. C‚nd va face Domnul domnului meu tot binele pe care ţi l-a făgăduit, şi te va pune mai mare peste Israel,
  31. atunci nu va avea domnul meu nici mustrări de cuget şi nici nu-l va durea inima că a vărsat s‚nge degeaba şi că s-a răzbunat singur. Şi c‚nd va face Domnul bine domnului meu, adu-ţi aminte de roaba ta.î
  32. David a zis Abigailei: ÑBinecuv‚ntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care te-a trimis astăzi Ónaintea mea!
  33. Binecuv‚ntată să fie judecata ta, şi binecuv‚ntată să fii tu, că m-ai oprit Ón ziua aceasta să vărs s‚nge, şi mi-ai oprit m‚na!
  34. Dar viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, care m-a oprit să-ţi fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii Ónaintea mea, n-ar mai fi rămas nimic din ce este al lui Nabal, p‚nă la lumina zilei de m‚ine.î
  35. Şi David a luat din m‚na Abigailei ce-i adusese, şi i-a zis: ÑSuie-te Ón pace acasă; vezi, că ţi-am ascultat glasul, şi te-am primit bine.î
  36. Abigail a ajuns la Nabal. Şi tocmai el dădea Ón casa lui un ospăţ ca un ospăţ Ómpărătesc; inima Ói era veselă, şi era beat mort. Ea nu i-a spus nimic, nimic, p‚nă la lumina zilei.
  37. Dar dimineaţa, după ce trecuse beţia lui Nabal, nevasta sa i-a istorisit ce se Ónt‚mplase. Inima lui Nabal a primit o lovitură de moarte, şi s-a făcut ca o piatră.
  38. Cam după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal, şi a murit.
  39. David a aflat că murise Nabal, şi a zis: ÑBinecuv‚ntat să fie Domnul, că mi-a apărat pricina Ón ocara pe care mi-a făcut-o Nabal, şi a Ómpiedicat pe robul său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.î David a trimis vorba Abigailei că vrea s-o ia de nevastă.
  40. Slujitorii lui David au ajuns la Abigail la Carmel, şi i-au vorbit aşa: ÑDavid ne-a trimis la tine, ca să te ia de nevastă.î
  41. Ea s-a sculat, s-a aruncat cu faţa la păm‚nt, şi a zis: ÑIată, roaba ta se socoteşte ca o roabă, gata să spele picioarele slujitorilor domnului meu.î
  42. Şi Óndată Abigail a plecat, călare pe un măgar, şi Ónsoţită de cinci fete; a mers după solii lui David, şi i-a fost nevastă.
  43. David luase şi pe Ahinoam din Izreel, şi am‚ndouă au fost nevestele lui.
  44. Şi Saul dăduse pe fiica sa Mical, nevasta lui David, lui Palti din Galim, fiul lui Laiş.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/09/25/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016