1. Iov a luat cuv‚ntul şi a zis:
  2. ÑŞtiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate Ónaintea lui Dumnezeu?
  3. Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
  4. A Lui este Ónţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s-ar putea Ómpotrivi fără să fie pedepsit?
  5. El mută deodată munţii, şi-i răstoarnă Ón m‚nia Sa.
  6. Zguduie păm‚ntul din temelia lui, de i se clatină st‚lpii.
  7. Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui.
  8. Numai El Óntinde cerurile, şi umblă pe Ónălţimile mării.
  9. El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.
  10. El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
  11. Iată, El trece pe l‚ngă mine, şi nu-L văd, se duce şi nu-L zăresc.
  12. Dacă apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: ÑCe faci?î
  13. Dumnezeu nu-Şi Óntoarce m‚nia; sub El se pleacă toţi sprijinitorii m‚ndriei.
  14. Şi eu, cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg?
  15. Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot dec‚t să mă rog judecătorului.
  16. Şi chiar dacă m-ar asculta, c‚nd Œl chem, tot n-aş putea crede că mi-a ascultat glasul;
  17. El, care mă izbeşte ca Óntr-o furtună, care Ómi Ónmulţeşte fără pricină rănile,
  18. care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.
  19. Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?
  20. Oric‚tă dreptate aş avea, gura mea mă va os‚ndi; şi oric‚t de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.
  21. Nevinovat! Sunt; dar nu ţin la viaţă, Ómi dispreţuiesc viaţa.
  22. Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, Óndrăznesc s-o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.
  23. Şi dacă biciul ar pricinui măcar Óndată moartea!Ö Dar El r‚de de Óncercările celui nevinovat.
  24. Păm‚ntul este dat pe m‚inile celui nelegiuit; El acoperă ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?
  25. Zilele mele aleargă mai iuţi dec‚t un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;
  26. trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se repede asupra prăzii.
  27. Dacă zic: ,Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las Óntristarea, şi să fiu voiosí,
  28. sunt Óngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.
  29. Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentru ce să mă mai trudesc degeaba?
  30. Chiar dacă m-aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi m‚inile cu leşie,
  31. Tu tot m-ai cufunda Ón mocirlă, de s-ar sc‚rbi p‚nă şi hainele de mine!
  32. Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde, şi să mergem Ómpreună la judecată.
  33. Nici nu este vreun mijlocitor Óntre noi, care să-şi pună m‚na peste noi am‚ndoi.
  34. Să-Şi tragă Ónsă varga deasupra mea, şi să nu mă mai tulbure spaima Lui.
  35. Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăp‚n pe mine.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/18/09/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016