1. Păcatul lui Iuda este scris cu un priboi de fier, cu un v‚rf de diamant; este săpat pe tabla inimii lor, şi pe coarnele altarelor lor.
  2. Cum se g‚ndesc la copiii lor, aşa se g‚ndesc la altarele lor, şi la idolii şi Astartele lor l‚ngă copacii verzi, pe dealurile Ónalte.
  3. Eu dau la pradă muntele Meu şi ogoarele lui, avuţiile tale, toate vistieriile şi Ónălţimile tale, din pricina păcatelor tale, pe tot ţinutul tău!
  4. Din vina ta vei pierde moştenirea, pe care ţi-o dădusem; te voi fac să slujeşti vrăjmaşului tău Óntr-o ţară, pe care n-o cunoşti, căci aţi aprins focul m‚niei Mele, care va arde totdeauna.î
  5. ÑAşa vorbeşte Domnul: blestemat să fie omul care se Óncrede Ón om, care se sprijineşte pe un muritor şi Óşi abate inima de la Domnul!
  6. Căci este ca un nenorocit Ón pustie, şi nu vede venind fericirea; locuieşte Ón locurile arse ale pustiei, Óntr-un păm‚nt sărat şi fără locuitori.
  7. Binecuv‚ntat să fie omul, care se Óncrede Ón Domnul, şi a cărui nădejde este Domnul!
  8. Căci el este ca un pom sădit l‚ngă ape care-şi Óntinde rădăcinile spre r‚u; nu se teme de căldură, c‚nd vine, şi frunzişul lui răm‚ne verde; Ón anul secetei, nu se teme, şi nu Óncetează să aducă rod.î
  9. ÑInima este nespus de Ónşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?
  10. ÑEu, Domnul, cercetez inima, şi cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtare lui, după rodul faptelor lui.î
  11. Ca o pot‚rniche, care cloceşte nişte ouă pe care nu le-a ouat ea, aşa este cel ce agoniseşte bogăţii pe nedrept; trebuie să le părăsească Ón mijlocul zilelor sale, şi la urmă nu este dec‚t un nebun.
  12. Scaun de domnie plin de slavă, Ónălţat de la Ónceput, loc al sf‚ntului nostru Locaş,
  13. Doamne, nădejdea lui Israel! Toţi cei ce Te părăsesc vor fi acoperiţi de ruşine.î ñ ÑCei ce se abat de la Mine vor fi scrişi pe păm‚nt, căci părăsesc pe Domnul, izvorul de apă vie.î
  14. Vindecă-mă, Tu, Doamne, şi voi fi vindecat; m‚ntuieşte-mă Tu, şi voi fi m‚ntuit; căci Tu eşti slava mea!
  15. Iată, ei Ómi zic: ÑUnde este Cuv‚ntul Domnului? Să se Ómplinească dar!î
  16. ÑŞi eu, ca să Te ascult, n-am vrut să nu fiu păstor; nici n-am dorit ziua nenorocirii, ştii; şi ce a ieşit din buzele mele, este descoperit Ónaintea Ta.
  17. De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu eşti scăparea mea Ón ziua nenorocirii!
  18. Prigonitorii mei să fie acoperiţi de ruşine, dar să nu fiu ruşinat eu; să tremure ei, dar să nu tremur eu! Adu peste ei ziua nenorocirii, loveşte-i cu o Óndoită urgie!î
  19. ÑAşa mi-a vorbit Domnul: ,Du-te, şi stai la poarta copiilor poporului, pe care intră şi ies Ómpăraţii lui Iuda, şi la toate porţile Ierusalimului,
  20. şi spune-le: ,Ascultaţi Cuv‚ntul Domnului, Ómpăraţi ai lui Iuda, tot Iuda, şi toţi locuitorii Ierusalimului, care intraţi pe aceste porţi!î
  21. ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Luaţi seama, Ón sufletele voastre, să nu purtaţi nici o povară Ón ziua Sabatului, şi să n-o aduceţi Ónăuntru pe porţile Ierusalimului.
  22. Să nu scoateţi din casele voastre nici o povară Ón ziua Sabatului, şi să nu faceţi nici o lucrare, ci sfinţiţi ziua Sabatului, cum am poruncit părinţilor voştri.î
  23. Dar ei n-au ascultat şi n-au luat aminte: ci şi-au Ónţepenit g‚tul, ca să n-asculte şi să nu ia Ónvăţătură.
  24. Dacă Mă veţi asculta Ón adevăr, zice Domnul, şi nu veţi aduce nici o sarcină Ónăuntru pe porţile acestei cetăţi, Ón ziua Sabatului, ci veţi sfinţi ziua Sabatului, şi nu veţi face nici o lucrare Ón ziua aceasta,
  25. atunci pe porţile acestei cetăţi vor intra Ómpăraţi şi voievozi, care vor şedea pe scaunul de domnie al lui David; ei vor veni Ón care şi călări pe cai, ei şi voievozii lor, oamenii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului, şi cetatea aceasta va fi locuită Ón veci.
  26. Vor veni din cetăţile lui Iuda şi din Ómprejurimile Ierusalimului, din ţara lui Beniamin, din vale, de pe munte şi de la miazăzi, ca să aducă arderi de tot şi jertfe, să aducă daruri de m‚ncare şi tăm‚ie, şi să aducă jertfe de mulţumire Ón Casa Domnului.
  27. Dar dacă nu veţi asculta c‚nd vă poruncesc să sfinţiţi ziua Sabatului, să nu duceţi nici o povară, şi n-o aduceţi Ónăuntru pe porţile Ierusalimului, Ón ziua Sabatului, atunci voi aprinde un foc la porţile cetăţii, care va arde casele cele mari ale Ierusalimului şi nu se va stinge.î

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/24/17/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2017