1. El mi-a zis: ÑFiul omului, măn‚ncă ce vei găsi Ónaintea ta, măn‚ncă sulul acesta, şi du-te de vorbeşte casei lui Israel!î
  2. Am deschis gura, şi mi-a dat să măn‚nc sulul acesta.
  3. El mi-a zis: ÑFiul omului, hrăneşte-ţi trupul şi umple-ţi măruntaiele cu sulul acesta, pe care ţi-l dau!î ñ L-am m‚ncat, şi Ón gura mea a fost dulce ca mierea.
  4. El mi-a zis: ÑFiul omului, du-te la casa lui Israel, şi spune-le cuvintele Mele!
  5. Căci nu eşti trimis la un popor cu o vorbire Óncurcată şi cu o limbă greoaie, ci la casa lui Israel.
  6. Nu la nişte popoare mari, cu o vorbire Óncurcată şi cu o limbă greoaie, ale căror cuvinte să nu le poţi pricepe. Negreşit dacă te-aş trimite la ele, te-ar asculta!
  7. Dar casa lui Israel nu va voi să te asculte, pentru că nu vrea să M-asculte; căci toată casa lui Israel are fruntea Óncruntată şi inima Ómpietrită.
  8. Iată, Óţi voi face faţa tot aşa de aspră ca şi feţele lor, şi fruntea tot aşa de aspră ca fruntea lor.
  9. Œţi voi face fruntea ca un diamant, mai aspră dec‚t st‚nca. Nu te teme şi nu te speria de ei, căci sunt o casă de Óndărătnici!î
  10. El mi-a zis: ÑFiul omului, primeşte Ón inima ta şi ascultă cu urechile tale toate cuvintele pe care ţi le spun!
  11. Du-te la prinşii de război, la copiii poporului tău: vorbeşte-le, şi, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, să le spui: ,Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu!í
  12. Şi Duhul m-a răpit, şi am auzit Ónapoia mea d‚rdăitul unui mare cutremur de păm‚nt: slava Domnului s-a ridicat din locul ei.
  13. Am auzit şi v‚j‚itul aripilor făpturilor vii, care se loveau una de alta, uruitul roţilor de l‚ngă ele, şi d‚rdăitul unui mare cutremur de păm‚nt.
  14. C‚nd m-a răpit Duhul şi m-a luat, mergeam amăr‚t şi m‚nios, şi m‚na Domnului apăsa tare peste mine.
  15. Am ajuns la Tel-Abib, la robii de război care locuiau la r‚ul Chebar, Ón locul unde se aflau; şi am rămas acolo, Ónmărmurit Ón mijlocul lor, şapte zile.
  16. După şapte zile, Cuv‚ntul Domnului mi-a vorbit astfel:
  17. ÑFiul omului, te pun păzitor peste casa lui Israel. C‚nd vei auzi un cuv‚nt, care va ieşi din gura Mea, să-i Ónştiinţezi din partea Mea!
  18. C‚nd voi zice celui rău: ,Vei muri negreşit!í, dacă nu-l vei Ónştiinţa, şi nu-i vei spune, ca să-l Óntorci de la calea lui cea rea şi să-i scapi viaţa, acel om rău va muri prin nelegiuirea lui, dar Ói voi cere s‚ngele din m‚na ta!
  19. Dar dacă vei Ónştiinţa pe cel rău, şi el tot nu se va Óntoarce de la răutatea lui şi de la calea cea rea, va muri prin nelegiuirea lui, dat tu Óţi vei m‚ntui sufletul!
  20. Dacă un om neprihănit se va abate de la neprihănirea lui şi va face ce este rău, Ói voi pune un laţ Ónainte, şi va muri. Dacă nu l-ai Ónştiinţat, va muri prin păcatul lui şi nu i se va mai pomeni neprihănirea, Ón care a trăit, dar Ói voi cere s‚ngele din m‚na ta!
  21. Dar dacă vei Ónştiinţa pe cel neprihănit să nu păcătuiască, şi nu va păcătui, va trăi, pentru că a primit Ónştiinţarea, iar tu Óţi vei m‚ntui sufletul!î
  22. Şi m‚na Domnului a venit peste mine acolo, şi mi-a zis: ÑScoală-te, du-te Ón vale, şi acolo Óţi voi vorbi!î
  23. M-am sculat, şi m-am dus Ón vale; şi iată că slava Domnului s-a arătat acolo, aşa cum o văzusem la r‚ul Chebar. Atunci am căzut cu faţa la păm‚nt.
  24. Duhul a intrat Ón mine, şi m-a făcut să stau pe picioare. Şi Domnul mi-a vorbit şi mi-a zis: ÑDu-te şi Ónchide-te Ón casă!î
  25. Căci iată, fiul omului, vor pune peste tine funii, cu care te vor lega, ca să nu mai poţi ieşi Ón mijlocul lor.
  26. Œţi voi lipi limba de cerul gurii, ca să răm‚i mut, şi să nu-i poţi mustra, căci sunt o casă de Óndărătnici!
  27. Dar c‚nd Óţi voi vorbi, Óţi voi deschide gura, ca să le spui: ÑAşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,Cine vrea să asculte, să asculte; cine nu vrea, să n-asculte! Căci sunt o casă de Óndărătnici!í

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/26/03/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016