1. Isus a Ónceput pe urmă să le vorbească Ón pilde. ÑUn om a sădit o vie. A Ómprejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc Ón ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat-o unor vieri şi a plecat din ţară.
  2. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să ia de la ei din roadele viei.
  3. Vierii au pus m‚na pe el, l-au bătut, şi l-au trimis Ónapoi cu m‚inile goale.
  4. A trimis iarăşi la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.
  5. A mai trimis un altul, pe care l-au omor‚t; apoi a trimis mulţi alţii, dintre care, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omor‚t.
  6. Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă, l-a trimis şi pe el la ei. ,Vor primi cu cinste pe fiul meu!í zicea el.
  7. Dar vierii aceia au zis Óntre ei: ,Iată moştenitorul; veniţi să-l omor‚m, şi moştenirea va fi a noastră.í
  8. Şi au pus m‚na pe el, l-au omor‚t, şi i-au aruncat trupul afară din vie.
  9. Acum, ce va face stăp‚nul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.
  10. Oare n-aţi citit locul acesta din Scriptură: ,Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă Ón capul unghiului;
  11. Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat Ón ochii noştri?î
  12. Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Ómpotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.
  13. Apoi au trimis la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să-L prindă cu vorba.
  14. Aceştia au venit, şi I-au zis: ÑŒnvăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi Ónveţi pe oameni calea lui Dumnezeu Ón adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?
  15. Să plătim sau să nu plătim?î Isus le-a cunoscut făţărnicia, şi le-a răspuns: ÑPentru ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să-l văd.î
  16. I-au adus un ban; şi Isus i-a Óntrebat: ÑChipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sunt?î ÑAle Cezaruluiî, I-au răspuns ei.
  17. Atunci Isus le-a zis: ÑDaţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.î Şi se mirau foarte mult de El.
  18. Saducheii, care zic că nu este Ónviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea Óntrebare:
  19. ÑŒnvăţătorule, iată ce ne-a scris Moise: ,Dacă moare fratele cuiva, şi-i răm‚ne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.í
  20. Erau dar şapte fraţi. Cel dint‚i s-a Ónsurat, şi a murit fără să lase urmaş.
  21. Al doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.
  22. Şi nici unul din cei şapte n-a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.
  23. La Ónviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de nevastă.î
  24. Drept răspuns, Isus le-a zis: ÑOare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
  25. Căci după ce vor Ónvia din morţi, nici nu se vor Ónsura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca Óngerii Ón ceruri.
  26. Œn ce priveşte Ónvierea morţilor, oare n-aţi citit Ón cartea lui Moise, Ón locul unde se vorbeşte despre ,Rugí, ce i-a spus Dumnezeu, c‚nd a zis: ,Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?í
  27. Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!î
  28. Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L-a Óntrebat: ÑCare este cea dint‚i dintre toate poruncile?î
  29. Isus i-a răspuns: ÑCea dint‚i este aceasta: ,Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;í
  30. şi: ,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea taí; iată porunca dint‚i.
  31. Iar a doua este următoarea: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine Ónsuţi.í Nu este altă poruncă mai mare dec‚t acestea.î
  32. Cărturarul I-a zis: ÑBine, Œnvăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,
  33. şi că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult dec‚t toate arderile de tot şi dec‚t Ñtoate jertfele.î
  34. Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i-a zis: ÑTu nu eşti departe de Œmpărăţia lui Dumnezeu.î Şi nimeni nu Óndrăznea să-I mai pună Óntrebări.
  35. Pe c‚nd Ónvăţa pe norod Ón Templu, Isus a zis: ÑCum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?
  36. Œnsuşi David, fiind insuflat de Duhul Sf‚nt, a zis: ÑDomnul a zis Domnului meu: ,Şezi la dreapta Mea, p‚nă voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.í
  37. Deci chiar David Œl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?î Şi gloata cea mare Œl asculta cu plăcere.
  38. Œn Ónvăţătura, pe care le-o dădea, Isus le zicea: ÑPăziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble Ón haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.
  39. Ei umblă după scaunele dint‚i Ón sinagogi, şi după locurile dint‚i la ospeţe;
  40. casele văduvelor le măn‚ncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare os‚ndă va veni peste ei.î
  41. Isus şedea jos Ón faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani Ón vistierie. Mulţi, care erau bogaţi, aruncau mult.
  42. A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, care fac un gologan.
  43. Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis: ÑAdevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult dec‚t toţi cei ce au aruncat Ón vistierie;
  44. căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.î

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/41/12/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016