1. Toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus ca să-L asculte.
  2. Şi Fariseii şi cărturarii c‚rteau şi ziceau: ÑOmul acesta primeşte pe păcătoşi, şi măn‚ncă cu ei.î
  3. Dar El le-a spus pilda aceasta:
  4. ÑCare om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz, şi se duce după cea pierdută, p‚nă c‚nd o găseşte?
  5. După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri;
  6. şi, c‚nd se Óntoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice: ,Bucuraţi-vă Ómpreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.í
  7. Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie Ón cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, dec‚t pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă.
  8. Sau care femeie, dacă are zece lei (Greceşte: drahme.) de argint, şi pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa, şi nu caută cu băgare de seamă p‚nă c‚nd Ól găseşte?
  9. După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei, şi zice: ,Bucuraţi-vă Ómpreună cu mine, căci am găsit leul, pe care-l pierdusem.í
  10. Tot aşa, vă spun că este bucurie Ónaintea Óngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.î
  11. El a mai zis: ÑUn om avea doi fii.
  12. Cel mai t‚năr din ei a zis tatălui său: ,Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine.í Şi tatăl le-a Ómpărţit averea.
  13. Nu după multe zile, fiul cel mai t‚năr a str‚ns totul, şi a plecat Óntr-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea, duc‚nd o viaţă destrăbălată.
  14. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare Ón ţara aceea, şi el a Ónceput să ducă lipsă.
  15. Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.
  16. Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe care le m‚ncau porcii, dar nu i le da nimeni.
  17. Şi-a venit Ón fire, şi a zis: ,C‚ţi argaţi ai tatălui meu au belşug de p‚ine, iar eu mor de foame aici!
  18. Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi zice: Tată, am păcătuit Ómpotriva cerului şi Ómpotriva ta,
  19. şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.í
  20. Şi s-a sculat, şi a plecat la tatăl său. C‚nd era Óncă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l-a sărutat mult.
  21. Fiul i-a zis: ,Tată, am păcătuit Ómpotriva cerului şi Ómpotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.í
  22. Dar tatăl a zis robilor săi: ,Aduceţi repede haina cea mai bună, şi Ómbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel Ón deget, şi Óncălţăminte Ón picioare.
  23. Aduceţi viţelul cel Óngrăşat, şi tăiaţi-l. Să m‚ncăm şi să ne Ónveselim;
  24. căci acest fiu al meu era mort, şi a Ónviat; era pierdut, şi a fost găsit.í Şi au Ónceput să se Ónveselească.
  25. Fiul cel mai mare era la ogor. C‚nd a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.
  26. A chemat pe unul din robi, şi a Ónceput să-l Óntrebe ce este.
  27. Robul acela i-a răspuns: ,Fratele tău a venit Ónapoi, şi tatăl tău a tăiat viţelul cel Óngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine.í
  28. El s-a Óntăr‚tat de m‚nie, şi nu voia să intre Ón casă. Tatăl său a ieşit afară, şi l-a rugat să intre.
  29. Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ,Iată, eu Óţi slujesc ca un rob de at‚ţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă Ónveselesc cu prietenii mei;
  30. iar c‚nd a venit acest fiu al tău, care ţi-a m‚ncat averea cu femeile desfr‚nate, i-ai tăiat viţelul cel Óngrăşat.í
  31. ,Fiuleí, i-a zis tatăl, ,tu Óntotdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al tău.
  32. Dar trebuia să ne Ónveselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, şi a Ónviat, era pierdut şi a fost găsit.î

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/42/15/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016