1. Pavel s-a uitat ţintă la Sobor, şi a zis: ÑFraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu Ónaintea lui Dumnezeu, p‚nă Ón ziua aceastaÖî
  2. Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau l‚ngă el să-l lovească peste gură.
  3. Atunci Pavel i-a zis: ÑTe va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, Ómpotriva Legii!î
  4. Cei ce stăteau l‚ngă el, i-au zis: ÑŒţi baţi joc de marele preot al lui Dumnezeu?î
  5. Şi Pavel a zis: ÑN-am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: ,Pe mai marele norodului tău să nu-l grăieşti de rău.î
  6. Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat Ón plin Sobor: ÑFraţilor, eu sunt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii Ón Ónvierea morţilor sunt dat Ón judecată.î
  7. C‚nd a zis vorbele acestea, s-a st‚rnit o neÓnţelegere Óntre Farisei şi Saduchei, şi adunarea s-a dezbinat.
  8. Căci Saducheii zic că nu este Ónviere, nici Ónger, nici duh, pe c‚nd Fariseii le mărturisesc pe am‚ndouă.
  9. S-a făcut o mare zarvă; şi c‚ţiva cărturari din partida Fariseilor, s-au sculat Ón picioare, au Ónceput o ceartă aprinsă, şi au zis: ÑNoi nu găsim nici o vină Ón omul acesta; dar dacă i-a vorbit un duh sau un Ónger?îÖ
  10. Fiindcă g‚lceava creştea, căpitanul, se temea ca Pavel să nu fie rupt Ón bucăţi de ei. De aceea a poruncit ostaşilor să se pogoare să-l smulgă din mijlocul lor, şi să-l ducă Ón cetăţuie.
  11. Œn noaptea următoare, Domnul S-a arătat lui Pavel, şi i-a zis: ÑŒndrăzneşte, Pavele; căci, după cum ai mărturisit despre Mine Ón Ierusalim, tot aşa trebuie să mărturiseşti şi Ón Roma.î
  12. La ziuă, Iudeii au uneltit şi s-au legat cu blestem că nu vor m‚nca, nici nu vor bea, p‚nă nu vor omorÓ pe Pavel.
  13. Cei ce făcuseră legăm‚ntul acesta, erau mai mulţi de patruzeci.
  14. Ei s-au dus la preoţii cei mai de seamă şi la bătr‚ni, şi le-au zis: ÑNoi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic p‚nă nu vom omorÓ pe Pavel.
  15. Acum dar, voi, Ómpreună cu Soborul, daţi de ştire căpitanului, şi rugaţi-l să-l aducă m‚ine jos Ónaintea voastră, ca şi cum aţi vrea să-i cercetaţi pricina mai cu de-amănuntul; şi p‚nă să ajungă el, noi suntem gata să-l omor‚m.î
  16. Fiul surorii lui Pavel a auzit de această cursă, s-a dus Ón cetăţuie, şi a spus lui Pavel.
  17. Pavel a chemat pe unul din sutaşi, şi a zis: ÑDu pe tinerelul acesta la căpitan, căci are să-i spună ceva.î
  18. Sutaşul a luat pe t‚năr cu el, l-a dus la căpitan, şi a zis: ÑPavel cel Óntemniţat m-a chemat şi m-a rugat să aduc la tine pe acest tinerel, care are să-ţi spună ceva.î
  19. Căpitanul l-a apucat de m‚nă, l-a luat deoparte, şi l-a Óntrebat: ÑCe ai să-mi spui?î
  20. El a răspuns: ÑIudeii s-au sfătuit să te roage să aduci m‚ine pe Pavel Ónaintea Soborului, ca şi cum ai avea să-l cercetezi mai cu de-amănuntul.
  21. Tu să nu-i asculţi, pentru că mai mulţi de patruzeci dintre ei Ól p‚ndesc, şi s-au legat cu blestem să nu măn‚nce şi să nu bea nimic p‚nă nu-l vor omorÓ; acum stau gata, şi n-aşteaptă dec‚t făgăduiala ta.î
  22. Căpitanul a lăsat pe tinerel să plece, şi i-a poruncit să nu spună nimănui că i-a descoperit aceste lucruri.
  23. Œn urmă, a chemat pe doi sutaşi, şi le-a zis: ÑLa ceasul al treilea din noapte, să aveţi gata două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţari, ca să meargă p‚nă la Cezarea.î
  24. Le-a poruncit să aducă şi dobitoace pentru Pavel, ca să-l pună călare, şi să-l ducă sănătos şi teafăr la dregătorul Felix.
  25. Lui Felix i-a scris o scrisoare cu următorul cuprins:
  26. ÑClaudius Lisias către prea alesul dregător Felix: plecăciune!
  27. Acest om, pe care l-au prins Iudeii, era să fie omor‚t de ei; şi eu m-am dus repede cu ostaşi, şi l-am scos din m‚na lor, căci am aflat că este Roman.
  28. Am vrut să aflu pricina pentru care-l p‚rau, şi l-am adus Ónaintea Soborului lor.
  29. Am găsit că era p‚r‚t pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar că nu săv‚rşise nici o nelegiuire, care să fie vrednică de moarte sau de lanţuri.
  30. Mi s-a dat Ónsă de ştire că Iudeii Ól p‚ndesc ca să-l omoare; l-am trimis Óndată la tine, şi am făcut cunoscut şi celor ce-l Ónvinuiesc, să-ţi spună ţie ce au Ómpotriva lui. Fii sănătos.î
  31. Ostaşii, după porunca, pe care o primiseră, au luat pe Pavel, şi l-au dus noaptea p‚nă la Antipatrida.
  32. A doua zi au lăsat pe călăreţi să-şi urmeze drumul Ónainte cu el, iar ei s-au Óntors Ón cetăţuie.
  33. Ajunşi Ón Cezarea, călăreţii au dat scrisoarea Ón m‚na dregătorului, şi au adus pe Pavel Ónaintea lui.
  34. Dregătorul, după ce a citit scrisoarea, a Óntrebat din ce ţinut este Pavel. C‚nd a aflat că este din Cilicia,
  35. Ñte voi ascultaî, a zis el, Ñc‚nd vor veni p‚r‚şii tăi.î Şi a poruncit să fie păzit Ón palatul lui Irod.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/44/23/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2017