1. După cinci zile, a venit marele preot Anania cu unii din bătr‚ni şi cu un vorbitor, numit Tertul. Au adus Ónaintea dregătorului pl‚ngere Ómpotriva lui Pavel.
  2. Pavel a fost chemat, şi Tertul a Ónceput să-l p‚rască astfel: ÑPrea alesule Felix, tu ne faci să ne bucurăm de o pace mare; şi neamul acesta a căpătat Ómbunătăţiri sănătoase prin Óngrijirile tale.
  3. Lucrul acesta Ól mărturisim cu toată mulţumirea, Ón toată vremea şi Ón tot locul.
  4. Dar, ca să nu te ţin prea mult, te rog să asculţi, Ón bunătatea ta, c‚teva cuvinte.
  5. Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toţi Iudeii de pe tot păm‚ntul, este mai marele partidei Nazarinenilor,
  6. şi a Óncercat să spurce chiar şi Templul. Şi am pus m‚nă pe el. Am vrut să-l judecăm după Legea noastră:
  7. dar a venit căpitanul Lisias, l-a smuls din m‚inile noastre cu mare silă,
  8. şi a poruncit p‚r‚şilor lui să vină Ónaintea ta. Dacă-l vei cerceta, tu Ónsuţi vei putea afla de la el toate lucrurile de care Ól p‚r‚m noi.î
  9. Iudeii s-au unit la Ónvinuirea aceasta, şi au spus că aşa stau lucrurile.
  10. După ce i-a făcut dregătorul semn să vorbească, Pavel a răspuns: ÑFiindcă ştiu că de mulţi ani eşti judecătorul neamului acestuia, voi răspunde cu Óncredere pentru apărarea mea.
  11. Nu sunt mai mult de douăsprezece zile, ñ te poţi Óncredinţa de lucrul acesta ñ de c‚nd m-am suit să mă Ónchin la Ierusalim.
  12. Nu m-au găsit nici Ón Templu, nici Ón sinagogi, nici Ón cetate, st‚nd de vorbă cu cineva, sau făc‚nd răscoală de norod.
  13. Aşa că n-ar putea dovedi lucrurile de care mă p‚răsc acum.
  14. Œţi mărturisesc că slujesc Dumnezeului părinţilor mei după Calea, pe care ei o numesc partidă; eu cred tot ce este scris Ón Lege şi Ón Prooroci,
  15. şi am Ón Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au şi ei Ónşişi, că va fi o Ónviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi.
  16. De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat Ónaintea lui Dumnezeu şi Ónaintea oamenilor.
  17. După o lipsă de mai mulţi ani, am venit să aduc milostenii neamului meu, şi să aduc daruri la Templu.
  18. Tocmai atunci nişte Iudei din Asia m-au găsit curăţit Ón Templu, nu cu gloată, nici cu zarvă.
  19. Ei Ónşişi ar trebui să se Ónfăţişeze Ónaintea ta, şi să mă p‚rască, dacă au ceva Ómpotriva mea.
  20. Sau să spună aceştia singuri de ce nelegiuire m-au găsit vinovat, c‚nd am stat Ónaintea Soborului,
  21. afară numai doar de strigătul acesta, pe care l-am scos Ón mijlocul lor: ,Pentru Ónvierea morţilor sunt dat eu Ón judecată astăzi Ónaintea voastră.î
  22. Felix, care ştia destul de bine despre ÑCaleaî aceasta, i-a am‚nat zic‚nd: ÑAm să cercetez pricina voastră c‚nd ca veni căpitanul Lisias.î
  23. Şi a poruncit sutaşului să păzească pe Pavel, dar să-l lase puţin mai slobod, şi să nu oprească pe nimeni din ai lui să-i slujească sau să vină la el.
  24. După c‚teva zile, a venit Felix cu nevasta sa Drusila, care era Iudeică; a chemat pe Pavel, şi l-a ascultat despre credinţa Ón Hristos Isus.
  25. Dar, pe c‚nd vorbea Pavel despre neprihănire, despre Ónfr‚nare şi despre judecata viitoare, Felix, Óngrozit, a zis: ÑDe astă dată, du-te; c‚nd voi mai avea prilej, te voi chema.î
  26. Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să-i dea bani; de aceea trimitea şi mai des să-l cheme, ca să stea de vorbă cu el.
  27. Doi ani au trecut astfel; şi Ón locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul Iudeilor, şi a lăsat pe Pavel Ón temniţă.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/44/24/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016