1. Cu privire la lucrurile despre care mi-aţi scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie.
  2. Totuşi, din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui, şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.
  3. Bărbatul să-şi Ómplinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat.
  4. Nevasta nu este stăp‚nă pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăp‚n peste trupul lui, ci nevasta.
  5. Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, dec‚t doar prin bună Ónvoială, pentru un timp, ca să vă Óndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă Ómpreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăp‚nirii voastre.
  6. Lucrul acesta Ól spun ca o Óngăduinţă; nu fac din el o poruncă.
  7. Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine; dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul Óntr-un fel, altul Óntr-altul.
  8. Celor neÓnsuraţi şi văduvelor, le spun că este bine pentru ei să răm‚nă ca mine.
  9. Dar dacă nu se pot Ónfr‚na, să se căsătorească; pentru că este mai bine să se căsătorească dec‚t să ardă.
  10. Celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat.
  11. (Dacă este despărţită, să răm‚nă nemăritată, sau să se Ómpace cu bărbatul ei.) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.
  12. Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: Dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască Ónainte cu el, să nu se despartă de ea.
  13. Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască Ónainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.
  14. Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe c‚nd acum sunt sfinţi.
  15. Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; Ón Ómprejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim Ón pace.
  16. Căci ce ştii tu, nevastă, dacă Óţi vei m‚ntui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă Óţi vei m‚ntui nevasta?
  17. Œncolo, fiecare să răm‚nă Ón starea Ón care l-a aşezat Domnul, şi Ón care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este r‚nduiala pe care am aşezat-o Ón toate Bisericile.
  18. Dacă cineva a fost chemat pe c‚nd era tăiat Ómprejur, să răm‚nă tăiat Ómprejur. Dacă cineva a fost chemat pe c‚nd era netăiat Ómprejur, să nu se taie Ómprejur.
  19. Tăierea Ómprejur nu este nimic, şi netăierea Ómprejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu.
  20. Fiecare să răm‚nă Ón chemarea pe care o avea c‚nd a fost chemat.
  21. Ai fost chemat c‚nd erai rob? Să nu te nelinişteşti de lucrul acesta; dar dacă poţi să ajungi slobod, foloseşte-te.
  22. Căci robul chemat Ón Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos.
  23. Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi dar robi oamenilor.
  24. Fiecare, fraţilor, să răm‚nă cu Dumnezeu Ón starea Ón care era c‚nd a fost chemat.
  25. C‚t despre fecioare, n-am o poruncă din partea Domnului. Le dau Ónsă un sfat, ca unul care am căpătat de la Domnul harul să fiu vrednic de crezare.
  26. Iată dar ce cred eu că este bine, av‚nd Ón vedere str‚mtorarea de acum: este bine pentru fiecare să răm‚nă aşa cum este.
  27. Eşti legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu eşti legat de o nevastă? Nu căuta nevastă.
  28. Œnsă, dacă te Ónsori, nu păcătuieşti. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuieşte. Dar fiinţele acestea vor avea necazuri păm‚nteşti, şi eu aş vrea să vi le cruţ.
  29. Iată ce vreau să spun, fraţilor: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca cei ce au neveste, să fie ca şi cum n-ar avea;
  30. cei ce pl‚ng, ca şi cum n-ar pl‚nge; cei ce se bucură ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăp‚ni;
  31. cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece.
  32. Dar eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji. Cine nu este Ónsurat, se Óngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului.
  33. Dar cine este Ónsurat, se Óngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei.
  34. Tot aşa, Óntre femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se Óngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sf‚ntă şi cu trupul şi cu duhul; iar cea măritată se Óngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.
  35. Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind Óntr-un laţ, ci pentru ceea ce este frumos, şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici.
  36. Dacă crede cineva că este ruşinos pentru fata lui să treacă de floarea v‚rstei, şi nevoia cere aşa, să facă ce vrea: nu păcătuieşte; să se mărite.
  37. Dar cine a luat o hotăr‚re tare, şi nu este nevoit ci este slobod să lucreze cum vrea, şi a hotăr‚t Ón inima lui să-şi păstreze pe fiica sa fecioară, face bine.
  38. Astfel, cine Óşi mărită fata, bine face, şi cine n-o mărită, mai bine face.
  39. O femeie măritată este legată de lege c‚tă vreme Ói trăieşte bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai Ón Domnul.
  40. Dar, după părerea mea, va fi mai fericită dacă răm‚ne aşa cum este. Şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.

Постоянная ссылка на эту страницу bibleonline.ru/bible/ron/53/07/.

Выбор перевода и языка



© Библия Онлайн, 2003-2016